Derivatul alcaloid de ergot, nicergolina, a devenit disponibil clinic acum aproximativ 35 de ani, în anii 1970.
Nicergolina are un spectru larg de acțiune:
- antagonist al receptorilor α1-adrenergici
- induce vasodilatație și crește fluxul sanguin arterial
- îmbunătățește funcția neurotransmițătorului colinergic și catecolaminergic
- inhibă agregarea trombocitelor
- promovează activitatea metabolică, rezultând o utilizare crescută a oxigenului și a glucozei
- are proprietăți neurotrofice și antioxidante
Acționând asupra mai multor mecanisme fiziopatologice de bază, nicergolina are potențial terapeutic într-o serie de tulburări.
Acest articol oferă o privire de ansamblu asupra dovezilor clinice publicate referitoare la eficacitatea și siguranța nicergolinei (30 mg de două ori pe zi) în tratamentul demenței (inclusiv a bolii Alzheimer și a demenței vasculare) a tulburărilor vasculare și de echilibru.
Pentru demența de diferite etiologii, beneficiul terapeutic al nicergolinei a fost stabilit, până la 89% dintre pacienți prezentând îmbunătățiri ale cogniției și comportamentului.
După doar 2 luni de tratament, ameliorarea simptomelor este evidentă în comparație cu placebo, iar majoritatea pacienților sunt încă îmbunătățiți sau stabili după 12 luni.
Modificările neurofiziologice concomitente la nivelul creierului indică (după doar 4-8 săptămâni de tratament) imbunatatirea vigilentei și procesarii informațiilor.
La pacienții cu tulburări de echilibru, s-au observat îmbunătățiri medii de 44-78% a severității simptomelor și a calității vieții cu nicergolină.
Deși experiența clinică cu nicergolină în tulburările vasculare este limitată la studii pe termen relativ scurt, la scară mică, aceasta a fost utilizată cu succes în terapia de reabilitare a pacienților cu AVC ischemic cronic ( accident vascular cerebral).
Evaluările deschise sugerează că nicergolina poate fi, de asemenea, valoroasă în tratarea:
- glaucom
- depresie și arteriopatie periferică
Evenimentele adverse ale nicergolinei, dacă există, sunt legate de sistemul nervos central, sistemul metabolic și întregul organism. Cele mai multe sunt considerate simptome tipice ale derivaților de ergot.
Datorită naturii lor în general uşoare şi tranzitorii, întreruperea tratamentului apare relativ rar.
Eficacitatea nicergolinei combinată cu un profil favorabil de siguranță și tolerabilitate la dozele aplicate în mod obișnuit (60 mg/zi) fac din acest agent o terapie valoroasă la pacienții cu demență ușoară până la moderată, boli vasculare și tulburări de echilibru.
